faʻatomuaga
Le au faitau pele, o loʻo matou lolomiina lenei faʻasologa o tala o se Lapataiga Mulimuli a'o le'i tatalaina mata'utia mana a Satani i luga o lenei lalolagi. E ui lava e leai se tasi o i tatou o ni perofeta, ma e faigofie ona tatou faia ni mea sese i a tatou suesuega, e mafai ona tatou faapea moni lava o le Agaga Paia sa taitaia le galuega o le Countdown Mulimuli ma nei suesuega. O nei mataupu ua faamoemoe e aoteleina le mataupu o loo i ai, e saunia ai faamaoniga talafeagai ae e lē faapea e faavaivaia ai le tagata faitau ina ia lē aogā le lapataʻiga. Faatasi ai ma lena, tatou amata.
tua
I le faavae o lenei suʻesuʻega e lua faʻamatalaga o loʻo avanoa i luga lastcountdown.whitecloudfarm.org. O nei su'esu'ega ua faaulutalaina Le Uati a le Atua i Orion ma Le Vaa o Taimi. O nei suʻesuʻega na faʻavaeina ai le faavae mo lenei faʻasologa o mataupu e faʻamalamalamaina ai le aso tonu o le iʻuga o le faamasinoga suʻesuʻe i le Aso o le Togiola ma le Sapati Sili o Oketopa 24, 2015. E le gata i lea, e tatau ona e iloa o le Atua o loʻo faʻamasinoina i le Feteʻenaʻiga Tele i le va o le lelei ma le leaga, ma o lo tatou togiolaina ma le leaga. maualuga le valaauga o le molimau atu lea mo Ia, e pei lava o Iopu, e tusa lava po o le a le faalavelave e aumaia e le fili ia i tatou.
O le 1335 Aso
Amuia o ia faatalitali, ma e sau e oo atu i aso e afe e tolu selau ma le tolugafulu ma le lima. ( Tanielu 12:12 )
O loo iai i lenei fuaiupu ni upu autū se lua e faatatau i le 1335 aso. Muamua, o se taimi o le “faatalitali.” Lona lua, o le upu “sau” e mafai ona sili atu ona faaliliuina “paʻi” lea e faamanatu mai ai ia i tatou le auala faaEperu e aofia ai le faitau. O le 1335 aso la, e tatau ona avea ma se vaitaimi faatalitali e aofia ai le 1335 aso. Ina ia maua le amataga o le vaitaimi, pau lava le mea e tatau ona tatou faia o le toesea 1335 aso mai le aso o le faaiuga o le faamasinoga. O lena e aumaia ai i tatou Fepuari 27, 2012.
Ina ia matuā saʻo atoatoa e tusa ai ma le faitauga o aso faa-Eperu, o le aso muamua o le 1335 e amata i le goto o le lā i le Aso Sa, Fepuari 26, 2012, ma o le aso mulimuli o le 1335 e faaiʻu i le goto o le lā i le Aso Faraile, Oketopa 23, 2015. O le aso mulimuli e lē o aofia ai le aso moni o le iʻuga o le faamasinoga, ona o le “1335 aso e faatalitali ai” e iʻu i le goto o le lā i le Aso Faraile, Oketopa XNUMX, XNUMX. faia.
O le a le mea na tupu ia Fepuari 27, 2012?
Ua ia toe fetalai mai foi ia te au, Le atalii e o le tagata, ua e iloa ea le mea ua latou faia? E oo lava i mea inosia tetele ua faia e le aiga o Isaraelu iinei, ina ia ou alu mamao ese mai i loʻu malumalu? a ‘ia e toe liliu mai, ‘e te iloa ai fo‘i mea e sili ‘ona ‘inosia. ( Esekielu 8:6 )
Ua molimau Esekielu i lenei mataupu i le liliuese i le Ekalesia. E matua leaga lava e tatau ona tuua e le Atua.
O le mea lea o le a ou faapea foi feagai ma le ita: e le faasao lo'u mata, ou te le alofa foi: e ui lava ina latou alalaga mai i o'u taliga ma le leo tele, ou te le faalogo lava ia te i latou. ( Esekielu 8:18 )
I fuaiupu nei, ua sauni le Atua e tuua le Ekalesia i lona faatafunaga e pei ona Ia faia i Ierusalema i le TA 70. O le mataupu e 9 o loo faamatalaina atili ai lenei aluese:
ma o le mamalu o le Atua o Isaraelu alu i luga e afua mai i le kerupi sa i ai o ia, e oo atu i le paepae o le fale. ‘Ona vala‘au atu lea o ia i le tagata ‘ua ‘ofu i le ‘ie lino, o lo‘o i ai i ona tafatafa le fagu vaitusi a le tusitala; ( Esekielu 9:3 )
I luga, tatou te vaai i lena mea Le Atua le Tama ua tuua Lona nofoa i le Mea e Sili ona Paia ma alu atu i le faitotoʻa. Mai iina na Ia poloai mai ai ia faailoga tagata amiotonu a o lei oo i le malaia.
I le tusi Le Mamalu o le Atua saunia e Christopher W. Morgan ma Robert A. Peterson e mafai ona e faitau:
O le Alu ese atu o le Mamalu o le Atua (Esekielu 8-11). E pei ona taʻua e Ieremia (i le mataupu e 7), sa faamaualuga tagata i la latou faiā ma le Atua ona sa latou manatu o le a ia lē faatagaina lava lona malumalu e faaumatia. I o latou mafaufau, sa nofo le Atua i Ierusalema, o lea sa le mafai ai ona latou mafaufauina ua paʻu lena aai. O lea, na latou manatu ai e mafai ona latou ola e aunoa ma se faasalaga, agasala ma tapuaʻi i isi atua. Na faamanatu atu e Ieremia iā i latou le mea na taʻua e Solomona i lana auaunaga o le faapaiaga o le malumalu ( 1 Tupu 8:27 ), e leʻi afio moni le Atua i lona malumalu. Na faamanatu atu foi e Ieremia ia i latou taimi ua mavae ina ua faaumatia e le Atua i lana faamasinoga le nofoaga sa manatu e afio ai o ia i le lalolagi ( Iere. 7:12 , mo se faataitaiga, lea na ia ta’ua ai le faatafunaina o le fale fetafai i Sailo i le taimi o Eli).
Ua taʻua e Esekielu lenei manatu e ala i se faaaliga faavaloaga o loo faamatalaina ai le alu ese o le “mamalu o Ieova” mai le malumalu. O lenei lafoaia faalelagi o le malumalu ua faapea ona avea o se sauniuniga mo lona faatafunaga e Papelonia o ē o loo taʻitaʻia e lē na o Ieova lava ia. O le faaaliga uiga ese o le Esekielu 8-11 o loo taʻu mai ai le afio ese o le Atua mai le malumalu. (Faamatalaga pito i lalo: O nei mataupu o se vaaiga autasi, e manino mai i le mea moni e faapea, o loo taʻua i le Esekielu 8:1-3 le aveina atu o Esekielu i le faaaliga i Ierusalema, ma o loo faamatalaina i le 11:24-25 lona toe foʻi atu e ala i le agaga i Papelonia.)
E amata le faaaliga i le mataupu e 8 ina ua “foliga e pei o se tagata [IESU]” (f. 2) na sau ma pu’e Esekielu ma ave o ia i Ierusalema aemaise lava i le “faitotoa o le faitotoa o le lotoa i totonu e faasaga i le itu i matu” (f.3). O i inā na ia oo atu ai i luma o le “mamalu o le Atua,” lea na ia fesootaʻi atu i le mea na ia vaaia muamua i le Vanu o Kepara (mata. 1).
Ona ave lea o ia e le Atua i le maimoaga i le malumalu. Sa ia asiasi atu i vaega e fa o le malumalu ma molimauina ai le matautia o mea na tutupu iina. Muamua, i le faitotoʻa i le itu i mātū o le faitotoʻa o le fata faitaulaga sa iai se “faatusa o le fuā.” O le mea tonu e iloa ai lenei faatagata e lē o taʻu maia (atonu o Asaira), ae o le fuā ua māfua ai o le Atua lea. Auā foʻi, e tatau ona faapaiaina atoatoa le malumalu i le tapuaʻiga iā Ieova, ae o se tupua lenei. O le aafiaga o lenei mea ma mea inosia o loo mulimuli mai o le a “faamamao ese ia te au [le Atua] ai lo’u malumalu” (f. 6). Ina ua mavae lenei mea, ona aumaia lea e le Atua o Esekielu i le “faitotoa o le faʻamasinoga” (f.7). O iinei sa i ai se pu e tau atu i se lua sa i ai togitogiga mataga o manu leaga ma tupua. O toeaina o Isaraelu e toafitugafulu na latou ofoina atu mea manogi i nei mea inosia (f.11). Ona ave lea e Ieova o Esekielu i le nofoaga lona tolu, “o le faitotoa o le faitotoa i matu o le fale o Ieova” (f.14). O i inā na latou fetaiaʻi ai ma fafine o loo fetagisi ona o Tamusa, o se atua anamua o Mesopotamia. Mulimuli ane, na latou o atu i le “faitotoa o le malumalu o Ieova, i le va o le faapaologa ma le fata faitaulaga” (f.16). O iinei na latou maua ai ni tagata e toʻalua sefulu lima o loʻo ifo i le la. Ona o nei māfuaaga, na fetalai atu ai Ieova iā Esekielu o le a ia faamasinoina le aai. Peitaʻi, a o leʻi oo i le faamasinoga, e oo mai le tuulafoaʻiina o le Atua. O isi mataupu e tolu o loo sosoo mai o loo faamatala mai ai O le alu ese o Ieova mai i le aai.
I le mataupu e 9 e oo i le 11, tatou te faitau ai i le tali atu a le Atua iā Iuta [le Ekalesia Aso Fitu Aso Fitu] amio leaga. O le a ia matuā faasalaina le aai o Ierusalema. Ae a o leʻi oo mai le faamasinoga, e tuulafoaʻia e le Atua lona malumalu. I nei mataupu, o le mamalu o le Atua o loʻo faia i se faiga faʻapitoa ina ia tu le mamalu ma savali. O le auala lenei e talanoa ai e uiga i le mamalu o le Atua, ua aumaia ai i le feʻau a Esekielu se fuataga malosi o le manino ma le mautu.
E amata le gaoioiga i le 9:3 lea ua tatou iloa ai “ua alu a’e le mamalu o le Atua o Isaraelu nai le kerupi na i ai i luga o le faitotoa o le fale.” O le kerupi o se faasinoga i le mea moni e faapea na tuu faatagata e lua o kerupi i luga aʻe o le atolaau o le feagaiga ma o la ulu e faasaga i lalo ina ia lē faaumatia e le mamalu o le Atua i o la luga. O lea, ua tatou aʻoaʻoina ai na tulaʻi mai le Atua mai lona nofoālii ma siitia atu i le faitotoʻa o le malumalu. I le taimi lea, na ia faatonuina foi le faatafunaga o le aai.
O le mataupu e 10 o loo taʻua ai o le kariota e tuliesea e kerupi lea na vaaia e Esekielu i le mataupu 1 o loo faatalitali mo le Atua i le itu i saute o le fale. A o alu aʻe le mamalu o le Atua i le lotoā o le malumalu, ua faatumulia le malumalu ma le lotoā i le ao ua faatusaina i lona faatasi mai ma le mamalu. E oo atu i le faaiuga o lenei mataupu ua sii ai le mamalu o le Atua i luga o le kariota: “Ua alu atu le pupula o Ieova nai le faitotoa o le fale, ua tu i luga o kerupi” (f.18). I le faaiʻuga o le faaaliga, na toe vaaia ai le pupula o le Atua i luga o le kariota o loo faapepepepe i luga o le “mauga i le itu i sasaʻe o le aai” (Faamatalaga pito i lalo: E foliga mai o le Mauga o Olive lenei.) ( 11:23 ). O loo agaʻi atu le Atua i sasaʻe agaʻi i le laueleele o Papelonia. Ua tuulafoaiina nei le malumalu, ua matua mo lona faatafunaina.
O le malaga ese atu o le Tamā mai le Nofoaga Sili ona Paia e tutusa ma le mea na tupu i le lata i le amataga o le sauniga o le toe afio mai ina ua tupu se mea faapitoa ia Oketopa 22, 1844. O Iesu, lo tatou Faitaulaga Sili, na ulu atu i le Mea e Sili ona Paia i le malumalu i le lagi e faamamāina mai faamaumauga o a tatou agasala.
Na vaaia e Ellen G. White lenei ulufale i vaega e lua i lana faaaliga "O le I'uga o Aso e 2300". E leʻi lava le suʻesuʻega pe aisea na ia vaai ai i le Tamā o ulu muamua i le Mea e Sili ona Paia, ona sosoo ai lea ma lo tatou Alii o Iesu i se taimi mulimuli ane.
Fa'ai'uga o Aso e 2300
Na ‘ou iloa fo‘i le nofoāli‘i, ‘ua ti‘eti‘e ai fo‘i le Tamā ma le Alo. Sa ou sioa atu i fofoga o Iesu ma faamemelo i Lona tagata matagofie. Sa le mafai ona ou vaai atu i le peresona o le Tama, aua sa ufitia o Ia i se ao o le malamalama mamalu. Sa ou fesili ia Iesu pe i ai se foliga o Lona Tama e pei o Ia lava. Sa Ia fai mai sa Ia i ai, ae sa le mafai ona ou vaai i ai, aua sa Ia fetalai mai, “Afai tou te vaai i le mamalu o Lona lava tagata, semanu e te le toe i ai.” I luma o le nofoalii na ou vaai ai i tagata o le toe afio mai—le ekalesia ma le lalolagi. Na ou vaaia ni vaega se lua, o le tasi ua ifo i luma o le nofoalii, ua matua naunau lava, a o le isi ua tutu ma le le fiafia ma le faatamala. O i latou na ifo i luma o le nofoalii o le a tuuina atu a latou tatalo ma vaavaai atu ia Iesu; ona Ia vaai atu lea i Lona Tama, ma foliga mai o loo aioi atu ia te Ia. O le a oo mai se malamalama mai le Tama i le Alo ma mai le Alo i le au tatalo. Ona ou vaaia lea o se malamalama pupula tele [le alaga o le vaeluapo] mai le Tama i le Alo, ma mai le Alo na talotalo atu ai i luga o tagata i luma o le nofoalii. Ae toaitiiti o le a mauaina lenei malamalama tele. E to‘atele na ō mai i lalo ma ‘ua vave ‘ona tete‘e i ai; o isi sa faatamala ma sa le faapelepele i le malamalama, ma sa alu ese mai ia i latou. Sa faapelepele i ai nisi, ma o atu ma ifo faatasi ma le au tatalo laitiiti. Na maua uma e lenei vaega le malamalama ma olioli ai, ma sa susulu mai o latou foliga i lona mamalu.
Na ‘ou iloa atu le Tamā ‘ua tula‘i mai i le nofoāli‘i, ma i le kariota afi ‘ua alu atu i le mea e sili ona lelei i totonu o le veli, ma nofo i lalo. Ona tulai lea o Iesu mai le nofoalii, ma o le toatele o e na ifo i lalo na tutu mai faatasi ma Ia. Ou te lei vaai i se ave o le malamalama e tasi na alu atu mai ia Iesu i le motu o tagata faatamala ina ua Ia toetu, ma sa tuua ai i latou i le pogisa atoatoa. O ē na tutū mai ina ua tulaʻi mai Iesu, sa taulaʻi atu o latou mata iā te Ia a o Ia tuua le nofoālii ma taʻitaʻi atu i latou i fafo i se auala itiiti. [O le faailoga lea o se vaitaimi faapitoa i le 1844, lea o le a tatou tusia mulimuli ane.] Ona Ia sii lea o Lona aao taumatau, ma sa matou faalogoina Lona siufofoga matagofie o fetalai mai, “Faatali iinei; Ou te alu i lo'u Tama e maua le malo; ‘ia lē pisia o ‘outou ‘ofu, ‘ona ‘ou toe fo‘i mai ai lea i se taimi itiiti mai le fa‘aipoipoga, ma talia ‘outou ‘iā te a‘u.” Ona oo mai lea o se kariota puaoa, ma uili e pei o se afi mumū, ua siosiomia e agelu, i le mea sa i ai Iesu. Sa ia laa atu i le kariota ma aveina atu i le mea e sili ona paia, lea sa afio ai le Tama. [O le ulufale atu o Iesu i le Mea e Sili ona Paia ia Oketopa 22, 1844.] O iina na ou vaaia ai Iesu, o se Faitaulaga Sili sili, o loo tu i luma o le Tama. I le tuupao o Lona ofu sa i ai se logo ma se rimoni, se logo ma se rimoni. O i latou na tutu faatasi ma Iesu o le a latou tuuina atu lo latou faatuatua ia te Ia i le mea e sili ona paia, ma tatalo, “Lo’u Tama e, ia e foa’i mai lou Agaga ia te i matou.” Ona mānava atu lea o Iesu i o latou luga le Agaga Paia. I lena manava sa i ai le malamalama, mana, ma le alofa tele, olioli, ma le filemu. [O le Upu Moni o le Sapati na tuuina mai i le 1846]
Na ou faliu atu e vaavaai atu i le vaega o loo ifo pea i luma o le nofoalii; latou te lei iloa ua tuua e Iesu. Na foliga mai o loo i ai Satani i tafatafa o le nofoalii, o loo taumafai e faaauau le galuega a le Atua. Sa ou vaaia i latou o tepa a’e i le nofoalii, ma tatalo, “Lo’u Tama e, ia e foa’i mai Lou Agaga ia te i matou.” Ona manavaina lea e Satani ia i latou se faatosinaga le paia; sa i ai le malamalama ma le mana tele, ae leai se alofa suamalie, olioli, ma le filemu. O le faamoemoega o Satani ia faaseseina i latou ma ia toe foi i tua ma faaseseina le fanau a le Atua. {EW 54.2–56.1}
E faapena foi i le auala na ulu atu ai le Tama ma le Alo i le Nofoaga Sili ona Paia i vaega e lua i le amataga o le gaoioiga, a o tatou latalata atu i le faaiuga o le toe afio mai na tuua ai e le Tama Lona nofoa o le Faamasinoga. TULAGA TASI ia Fepuari 27, 2012 e suitulaga ai i Lona tulaga i le nofoa faamasino ma i Lona tulaga o loo tumau ai pea Iesu e auauna o le Faamasino Sili ma le Puluvaga. O se vaega fou taua lenei o le Faamasinoga, lea e sauni ai le Tama lava Ia e alu i le faamasinoga ma valaauina ai le 144,000 ma le au maturo i le tulaga molimau e molimau i Lana puipuiga.
O le 40 Aso
Mulimuli ane ona ia aumaia lea o aʻu i le malumalu… ma ua ia fuaina lona umi, fagafulu kupita: ma le lautele e luafulu o kupito. ( Mai i le Esekielu 41:1-2 )
E 40 kupita le umi o le Nofoaga Paia lea na uia e le Tamā e oo atu ai i le faitotoʻa o le lotoā. Afai o kupita taitasi e tasi le sitepu, ma o laa taitasi e tasi le aso, o le taimi la mo le Tama e oo atu ai i Lona tulaga i le faitotoa o le 40 aso. I le taimi lava e tasi, e tatau i molimau ona ulu atu i le Malumalu (faatusa) ma malaga i lena lava mamao e oo atu ai i le tulaga molimau i le Mea e Sili ona Paia i luma o le Faamasino Sili fou, o Iesu Keriso. Na amata aso e fasefulu i le amataga o aso e 1335, ma o le aso lona 40 e amata i le goto o le la i le Aso Tofi, Aperila 5, 2012 ma faaiʻu i le goto o le la i le Aso Faraile, Aperila 6, 2012. I lea aso, o taʻitaʻi o le 144,000 UPU IA o le faitotoʻa mai le Nofoaga Paia e oo atu i le Mea e Sili ona Paia ma le Tamā UPU IA e amata mai i le Mea Paia e oo atu i le lotoā. O le aso faaiu o na aso e 40 o le aso tonu lea mo le Talisuaga a le Alii e tusa ai kalena a le Atua lea sa matou suesueina i le Faasologa o Ataata, ma le aso e sili ona faatusalia i le TA 31 na faasatauroina ai Iesu Keriso. Ua na o Lona toto i pou o faitotoa o o tatou loto e mafai ai ona tatou ulu atu i le Mea e Sili ona Paia (faatusa) ma faasaoina ai le agelu o le oti o le a oo mai i luga o le Ekalesia.
Afai e te leʻi auai i le Talisuaga a le Alii i le aso 5 o Aperila, faamolemole saunia lou loto ia mātauina e pei ona tatou faamatalaina i le vaega lona tolu o lenei mataupu. E na o i latou e taumamafa ma le agavaa o le a puipuia.
O le Areto Faaalia ma le tuugalamepa
Afai e tuua e le Tama le malumalu e ala i Lana savaliga i le Nofoaga Paia ma o loo tatou ulu atu i le ala lava lea e tasi, semanu e i ai se taimi faapitoa i lena taimi faatulagaina o le 40 aso: o le aso tonu lava tatou te feiloai ai ma le Tama i le ogatotonu o le Nofoaga Paia. Na tupu lenei mea i le Sapati, Mati 17, 2012. Na oo lava ina maua e Uso Ioane se miti manino i le taeao o lena aso lea na aumaia manino ai ia i matou le manatuaga o le mea na matou manatu e tatau ona tupu i lena aso.
Se'i o tatou su'esu'eina lenei mea i nisi fa'amatalaga.
E mautinoa lava le tele o talosaga o auaunaga ma meafale o le malumalu. O se tasi o faʻaoga sili ona taua o meafale o le malumalu e faʻaalia ai le alualu i luma o le olaga faʻa-Kerisiano:
Ma o sauniga o loo faaalia ai tulaga o le faiva a Iesu:
E mafai ona e tu'uina se ata fa'atusa fa'a koluse fa'apipi'i i luga o meafale o le malumalu:
O le isi fa'amatalaga o lea lava fa'atusa:
I le aso 17 o Mati, 2012, o i matou o ē e leʻi fiu i sina faanoanoaga itiiti o Fepuari 27 na taunuu faafaatusa i le nofoaga paia lea na matou feiloaʻi ai ma le Tamā i le koluse lea e fesootaʻi ai le faalava faalava ma le faalava saʻo. Ua toe faasino atu le faatusa i le faasatauroga o Keriso.
O le fesili: o le ā sa tatau ona tatou faatalitalia i lenā aso? Mata o le a tupu se mea faapitoa pe a tatou tutu faafaatusa e faafesagai ma le Atua le Tama? Seʻi amata ona tatou malamalama i le mea na ono tupu i lenā aso e ala i le faatatauina o le auala faa-Kerisiano o le agaʻigaʻi i luma i le agaʻigaʻi i luma o se tasi o i tatou na ulu atu i le faatuatua i le Nofoaga Paia i le amataga o le 1335 aso.
Tatou toe foi i le 2010.
Talu mai le 2010, ua tuuina mai ai le fe'au a Orion o se lapata'iga mulimuli i le Ekalesia Aso Fitu. O tagata Aso Fitu uma na talia le fe'au na fia iloa atili e uiga i su'esu'ega loloto na o'o atu i lenei fe'au a le Atua. I le taliaina o le feʻau a Orion, na matou ulu atu ai i se auala faafaatusa i le lotoā o le malumalu ma pasia le faitotoʻa ua taʻua o “le ala”. Na pau le mea e tatau ona tatou taliaina o le talitonuga e mafai ona tatou vaai ia Iesu i Orion. O i matou toalaiti na totoe o le Aso Fitu na amata ona feiloai i se nofoaga faapitoa i luga o le Initoneti, ma talosagaina Uso Ioane mo le ulufale atu i le potu suesue tumaoti lea na ia faavaeina; ma o i inā na ma suʻesuʻe faatasi ai mo le tele o masina.
I totonu o le fono, lea matou te taʻua foi o le "faleaiga" poʻo le "potu faʻatali", na tuʻuina mai ia i matou le tele o meaʻai faaleagaga i tulaga o suʻesuʻega ma e tatau ona matou ositaulagaina le tele o taimi patino i luga o le fata faitaulaga o le lotoa e malamalama ai le siufofoga o le Atua sa manao e ta'u mai ia i matou. Ma sa tatau ona tatou aʻoaʻoina e ala i na suʻesuʻega e pei o se Kerisiano i le amataga o lona olaga faaleagaga e tatau ona aʻoaʻoina mai aʻoaʻoga na tuuina mai e Iesu i le Tusi Paia.
O se suʻesuʻega faʻapitoa mulimuli na tuʻuina mai e le Agaga Paia na faʻaalia ai taunuuga mo le atulaulau ma le Atua lava Ia, pe afai e le manuia le misiona a le 144,000 ma le au maturo. E na o i tatou lava na malamalama i la tatou matafaioi i mea e tutupu i le iuga o le taimi ma lo tatou tiute e mulimuli ia Iesu LO TATOU MUA in MEA UMA, na tuuina atu a tatou tautoga faamaoni e molimau atu mo le Tama ao lei oo i le aso 27 o Fepuari, 2012 i le fono. O le papatisoga faafaatusa lea e tatau ona pasi atu ai le faitotoʻa i le Nofoaga Paia lea e taʻua o le “upu moni”. O le taimi lea na matou pasia ai le tanoa e fai ma faatusa o le papatisoga (tautoga o le papatisoga) i le olaga Kerisiano. I lo matou ala, sa faatusa i a matou tautoga faamaoni e molimau atu mo le Atua le Tama ma le malamalama atoatoa i taunuuga pe afai tatou te toilalo.
O le faitotoa lava ia o se suega muamua o lo tatou faamaoni ia tatou tautoga. E na o i matou na nonofo i le “faleaiga” o ē na malamalama lelei i vaega e tolu o le feʻau a le agelu lona fā lea na matou aʻoaʻoina muamua ma pasi atu i le tofotofoga o le lē fiafia itiiti o Fepuari 27 ma ulu atu ai i le Nofoaga Paia e amata ai la matou savaliga i aso e 40 agaʻi i le Nofoaga Sili ona Paia. E na o i tatou lava na vaai i o tatou mata faaleagaga le Tama o afio mai i fafo mai le Mea e Sili ona Paia i le aso 27 o Fepuari na pasia le tofotofoga o le faanoanoa itiiti. Ua lē taulau isi ma ua tuua le malumalu.
Na faaosoosoina faatolu Iesu i le toafa i Ona aso e fasefulu. O lea na fa‘aosoosoina ai i matou i le aso na matou ulua‘i ulu atu ai i le mea pa‘ia. Sa tatau ona matou faamaonia o le a tumau lo matou faatuatua i le faanoanoa.
O le aso 17 o Mati, 2012 na ulufale atu ai le vaega totoe o le fono e 20 sitepu (aso) i totonu o le Nofoaga Paia e sau mai le faitotoa o le lotoa. Na ulufafo foʻi le Tamā i le Mea e Sili ona Paia e 20 sitepu (aso) agaʻi mai iā i matou, ma matou taunuu ai i le mea sa iai le Tamā. I le itu taumatau o i matou sa i ai le laoai o areto e laulauina i luma ma lo matou itu tauagavale o le Tamā ma le tuugalamepa.
Seʻi o tatou vaai muamua i le laulau o falaoa e faaalia ai:
O le uluaʻi faauigaga e faapea, o keke falaoa e 12 ua faatusaina i ituaiga e 12 o Isaraelu o le tino o Keriso. O le taumafa o le Afioga a le Atua mo ituaiga na faatusaina i le areto na tofitofi e Iesu i le Talisuaga a le Alii. Ae ua e iloa o le 144,000 e faia aʻe i le 12 “taʻitaʻi o ituaiga” ma o le a faamauina tagata e 12,000 mai ituaiga taʻitasi:
Na ‘ou fa‘alogo fo‘i i le faitau aofa‘i o ē ‘ua fa‘amaufa‘ailogaina, ‘ua fa‘amaufa‘ailogaina fo‘i e selau ma le fagafulu ma le fa o afe, mai itū‘āiga uma o le fānauga a Isaraelu.
E sefulu ma le lua afe mai le itū‘āiga o Iuta ‘ua fa‘amaufa‘ailogaina.
E sefulu ma le lua afe mai le itū‘āiga o Reupena;
E sefulu ma le lua afe mai le itū‘āiga o Kato ‘ua fa‘amaufa‘ailogaina.
E sefulu ma le lua afe mai le itū‘āiga o Asera;
E sefulu ma le lua afe mai le itū‘āiga o Nafatali na fa‘amaufa‘ailogaina.
E sefulu ma le lua afe mai le itū‘āiga o Manase;
E sefulu ma le lua afe mai le itū‘āiga o Simeona;
E sefulu ma le lua afe mai le itū‘āiga o Levi na fa‘amaufa‘ailogaina.
E sefulu ma le lua o afe mai le itū‘āiga o Isakara;
E sefulu ma le lua afe mai le itū‘āiga o Sepulona;
E sefulu ma le lua o afe o le itū‘āiga o Iosefa ‘ua fa‘amaufa‘ailogaina.
E sefulu ma le lua afe mai le itū‘āiga o Peniamina; ( Faaaliga 7:4-8 ).
O keke falaoa e 12 na saunia mo lenei aso faapitoa iā Mati 17, 2012 ina ua matou pasia le laulau falaoamata ina ia mafai ai e i matou taʻitoʻatasi ona ave se keke falaoa e tasi e fafaga ai o ni faiaʻoga le 12,000 tagata o lona lava ituaiga. O le faatusa mo lenei aso o Tavita ma ona tagata na aai i lenei areto ma mulimuli ane avea Tavita ma tupu o Isaraelu:
A ‘ua fetalai atu o ia ‘iā te i latou, “Tou te le‘i faitau ‘ea i le mea na faia e Tavita, ‘ina ‘ua fia ‘ai o ia, ‘atoa ma ē sa ‘iā te ia; Na ulu atu fo‘i o ia i le fale o le Atua, ma ‘ai i areto e laulauina i luma, o mea ia e sā ‘ona ‘ai ai o ia, po o ē ‘ua ‘iā te ia, ‘ua na o le ‘au ositaulaga? ( Mataio 12:3-4 .)
O loo faamamāina e le Atua mo Ia lava le nuu o ositaulaga ma tupu, ma o i latou na saunia i le laoai areto e laulauina i luma ua sauni e ave a latou areto i lea lava aso. Ae e lua faaputuga o falaoa e 6 i le tasi, ma e iai lona uiga faapitoa lea o le a tatou faailoa atu i se mataupu mulimuli ane o lenei faasologa o lapataʻiga mulimuli.
O lea la e tatau ona tatou su'esu'eina le tuugalamepa ma lima e fitu.
I le Faaaliga tatou te maua ai:
O le mea lilo o fetu e fitu na e iloa i lo'u lima taumatau, ma tuugalamepa auro e fitu. O le fetu e fitu o agelu ia a ekalesia e fitu; o tuugāmolī fo‘i e fitu na e iloa, o ekalesia ia e fitu. (Faaaliga 1: 20)
Na ta'u mai e Ellen G. White ia i tatou o fetu e fitu o le TAITAI o ekalesia e fitu. Ua tatou iloa le uiga loloto o fetu e fai ma sui o le faaputuga fetu o Orion ma le aoaoga faavae o loo i ai i na taitai i le lumanai.
E na o le lua lava ekalesia e leai se tuuaiga: Filatelefaia ma Semurana. O le Filatelefaia faaleagaga mulimuli o le Ekalesia a le 144,000 o le a le vaai i le oti ma o Semurana o le Ekalesia a le au maturo e tatau ona oti i lalo o le faamaufaailoga lona lima.
Na liliu ese le Atua le Tama mai le Ekalesia Aso Fitu liliuese faalelalolagi ia Fepuari 27 ona sa le salamo i ana agasala ua tusia i Orion. Sa amata ona Ia lafoai Lona malumalu. O lenei Ekalesia o le a aveesea lona tulaga o le tauaveina o le malamalama mo le lalolagi e pei lava o Isaraelu anamua na leiloa lona tulaga i le TA 34.
Ae o afea le Atua le Tama FESOOTAIGA le malamalama i le ekalesia fou faaleagaga o Filatelefaia ma ona taitai?
Sa lapataia e Iesu o tatou paionia o le ekalesia i Efeso e faapea e i ai se aso e mafai ona tupu pe afai o le a aveesea lo latou uluai alofa ma o atu i le liliuese i le Aso Tele o le Faamasinoga Suesue:
A ‘ua ‘iā te a‘u se mea ‘iā te oe, ‘ina ‘ua e tu‘ua lou ulua‘i alofa. O lenei, ‘ia e manatua le mea na e pa‘ū ai, ma ‘ia e salamō, ma ‘ia e faia ulua‘i galuega; a leai, ‘ou te vave alu atu ‘iā te oe, ma ‘ia ‘ave‘eseina fo‘i lou tu‘ugālamepa ai lona mea, vagana ua e salamo. ( Faaaliga 2:4-5 )
Ae o ai o le a tuuina atu i ai le tuugalamepa?
“Ua ou iloa au galuega, ma lou tiga, ma lou onosai, ua e le mafai foi ona onosai i e amioleaga; O lenei galuega o le faamamaina o le ekalesia o se galuega tiga, ae e le tatau ona tuulafoaiina, pe afai e maua e le ekalesia le viiga mai le Atua. A ‘ia e salamō, auā ‘ua e tu‘ua lou ulua‘i alofa. O iinei ua faailoa manino mai ai i o tatou luma la tatou galuega o ni tagata o le ekalesia a Keriso. Afai tatou te le faatuatua, e le maua e i tatou le pale o le ola ae e maua e se tasi; aua o le lafoaiina o e ua le faatuatua ua saunia ai nofoaga e le au faamaoni. Afai tatou te mumusu e faasusulu atu lo tatou malamalama mo le Matai, afai tatou te le faia galuega a le Atua, o le a faia e isi lena lava galuega semanu tatou te faia ma semanu e mafai ona tatou faia, ae sa mumusu e fai. Pe a tatou taofia le faataunuuina o la tatou misiona, pe a musu le tuugalamepa e faasusulu atu le malamalama, ma o upumoni silisili ua tuuina mai ia i tatou taitoatasi i le faatuatuaga mo le lalolagi, ua le tuuina atu ia i latou, ona aveese lea o le tuugalamepa. “Ou te vave alu atu ia te oe, ma ou aveese lou tuugalamepa ai lona tulaga.” O le a tuu atu le isi i lona tulaga ma o le a susulu atu. Ia alu ae nei le tatalo e aunoa ma le faatuai ia te Ia o loo savali i totonu o tuugalamepa auro. Aua e te aveesea lou Agaga Paia ia te i matou. “Ia e faamama mai ia te au i le isopo, ona ou mama ai lea; ia e fufulu mai ia te au, ona sili ai lea o a’u i le kiona.... Le Atua e, ia e faia se loto mamā mo a’u; ma ia e faafouina se loto tonu i totonu ia te au. Aua e te lafoaiina a'u ai ou luma; ma aua le aveesea lou Agaga Paia ia te au. ‘Ia e fa‘afoisia mai ‘iā te a‘u le ‘oli‘oli o lau fa‘aolataga; ma lagolagoina au i lou Agaga saoloto. ‘Ona ‘ou a‘oa‘o atu ai lea i ē solitulafono i ou ala; ‘ona liliu mai ai lea ‘iā te oe o ē agasala.” {RH Iuni 7, 1887, par. 17}
Mai le faʻamatalaga o le Laotikaia, e foliga mai na faasesēina le toʻatele i lo latou manatu i lo latou tulaga faaleagaga. Sa latou manatu ia i latou lava o ni tagata mauoa, o loo ia i latou le poto uma ma le alofa tunoa sa manaomia; ae peitai sa latou le maua le auro o le faatuatua ma le alofa, o le ofu sisina o le amiotonu a Keriso. Sa latou matitiva ma matitiva, sa savavali i aloiafi o lo latou lava afi, ma sauni e taooto i lalo i le faanoanoa. Ua fetalai atu Iesu ia i latou, “E i ai se mea ou te ita ai ia te oe, ona ua e tuua lou uluai alofa. O lenei, ‘ia e manatua le mea na e pa‘ū ai, ma ‘ia e salamō, ma ‘ia e faia ulua‘i galuega [ina o ‘iā te ‘outou le pupula o le alofa o le Atua]; a lē o lea, ‘ou te vave alu atu ‘iā te oe, ma ‘ave‘eseina lou tu‘ugāmolī ai lona tulaga, se‘i vaganā ‘ua e salamō.” E le tuuina atu lenei lapata'iga pe ana leai matautia o le toilalo i le vaega a i latou o e fai mai o fanau a le Atua. {RH Tesema 20, 1892, pala. 2}
Na aveese le tuugalamepa mai Laotikaia (le Ekalesia Aso Fitu ua faatulagaina) i le aso 27 o Fepuari, 2012 ma ina ua mavae le 3500 tausaga, na tumau ai lena tuugalamepa faapitoa e tasi mo le toe vaega o le ekalesia a le Atua. Na pasia e ona taʻitaʻi tofia i le aso lava o Mati 17, 2012!
Ma sa i ai iina le Tama i le taimi ma le nofoaga e tasi e tuuina atu lenei tuugalamepa faapitoa i Ana molimau o e na tuuina atu a latou tautoga ia te Ia muamua. Na ioeina patino e le Tama Ana molimau!
Ua faatumulia le tuugalamepa i le “suauu” o le Agaga Paia, ma a o lei faatagaina i tatou e agai i luma i le Mea e Sili ona Paia e molimau atu ai mo le Tama, sa tatou manaomia lenei uu faapitoa o se faamanuiaga faapitoa lea na maua e taitai o le lumanai o le 144,000 i lena aso.
Mulimuli ane, i le alaga leotele, o le a mulimuli ai tagata taʻitoʻatasi uma o le 144,000 i le auala lava lea e tasi pe a tatou aʻoaʻoina i latou i mea na tutupu i na aso mamalu. A oo ina latou malamalama i le mea na tupu i le malumalu faalelagi, o le a latou maua foi o latou faamanuiaga i le malamalama e manaomia e avea ai ma se tasi o tagata o le ituaiga o le a faamauina e avea ma vaega o le toe vaega o le ekalesia a le Atua, le faatusa o Filatelefaia.
iʻuga
Manatua e le o i tatou o ni perofeta. Peitaʻi, o loo taʻitaʻia i tatou e le Agaga Paia, e pei lava ona taʻitaʻia e le Atua le gaoioiga a le Millerite e ui lava e leʻi atoatoa lo latou malamalama i le taimi o le Faanoanoa Tele. E taitaiina i tatou e le Atua i le laasaga e tasi i le taimi. Sa matou manatu o le a i ai se mea vaaia e suia ai le lalolagi e tupu i le amataga o le 1335 aso, ma sa matou taumafai e saunia ma lapatai e tusa ai. Sa matou uia le ala saogalemu. Ina ua leai se mea na vaaia na tupu, sa matou fiafia ae sa matou le fiafia foi ona sa matou faamoemoe mo se faamautinoaga mamana o le Afio Mai Faalua.
Ua toe tasi foi e pei ona tupu i le taimi o le au Millerite, sa tatou faatalitali mo se mea vaaia i le lalolagi, nai lo le vaai atu i le malumalu faalelagi o le malamalama e tatau ona tutupu mea tutusa a o lei amataina le faamasinoga o e ola. O le Faamasino Sili, o Iesu Keriso, e pulefaamalumalu i le faamasinoga o e ola, e pei ona pulefaamalumalu le Atua le Tama i le faamasinoga o e ua oti. O le suiga o matafaioi sa tatau ona faia muamua, ma sa faailogaina i le amataga o le 1335 aso ma le 40 aso o le UPU a le Atua le Tama ma i tatou i o tatou tulaga sa'o mo le faamasinoga mulimuli o e ola.
Sa faaauau pea ona tatou suesue i le faatuatua, ma o lenei lapataiga mulimuli o se taunuuga o le malamalama manino ua tuuina mai e le Agaga Paia ia i tatou. Matou te faamoemoe o le Agaga lava lea e tasi na fetalai atu ia te oe a o e faitau i lenei tusiga muamua, ma o le a e manatu mamafa i le vaega o totoe o lenei lapataiga e tolu vaega e saunia ai lou loto ma saunia ai mo se Talisuaga faapitoa a le Alii e amata ai lau lava malaga i le Nofoaga Sili ona Paia e molimau atu ai mulimuli ane i le tulaga o molimau.
Faʻalogo i lenei lapataiga pe afai e te manaʻo e avea oe ma se vaega o le 144,000 o loʻo faʻamatalaina e faapea:
O i latou ia e lei leaga i fafine [e oo lava i le vaega liliuese o le Ekalesia Aso Fitu Aso Fitu]; auā o taupou i latou. O i latou ia o e mulimuli i le Tamai Mamoe i mea uma e alu i ai o ia [e oo lava i le Mea e Sili ona Paia o le malumalu faalelagi lea ua avea nei Iesu ma Faamasino Sili]. O i latou ia ua togiolaina mai tagata, o le faapolopolo i le Atua ma le Tamai Mamoe. ( Faaaliga 14:4 )